![\"\"](\"https:\/\/dev.samarulcuistorii.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/11\/HARTA-MOTRUL-MIJLOCIU-1-204x300.jpg\")
,,SAMARUL CU ISTORII\u201d – L\u0102MURIRE\n\u00centotdeauna aplecat asupra \u00eentreb\u0103rilor acestui mirific col\u021b de \u021bar\u0103 unde \u00eensu\u0219i numele lui st\u00e2rne\u0219te curiozitate, Samarine\u0219ti, sat \u0219i re\u0219edin\u021b\u0103 de comun\u0103 de pe Valea Motrului mijlociu, am de ceva vreme \u00een lucru un studiu privind descrierea istoriei locale \u0219i nu numai. Cum noianul de documente \u0219i lucr\u0103ri \u00eenc\u0103 nu este \u00een totalitate desc\u00e2lcit, am\u00e2n\u00e2nd \u00een consecin\u021b\u0103 \u00eenchegarea scrierii, g\u0103sesc de cuviin\u021b\u0103 a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ii \u00een premier\u0103 pasaje din aceasta, sper\u00e2nd a st\u00e2rnii curiozitate \u0219i interes.
\nNucleul principal \u00eel constituie satele comunei Samarine\u0219ti \u00een organizarea sa actual\u0103. Dar acestea sunt str\u00e2ns legate de satele comunelor \u00eenvecinate (Bro\u0219teni, Corcova, V\u0103giule\u0219ti, Slivile\u0219ti, satele municipiului Motru), cel pu\u021bin din punct de vedere spiritual, al vechilor \u00eemp\u0103r\u021biri administrative sau al mo\u0219iilor str\u0103mo\u0219e\u0219ti, a\u0219a c\u0103 vom descrie istorii \u0219i despre vecini. Dac\u0103 subiectele necesit\u0103 o l\u0103rgire a ariei descriptive, vom studia \u00eempreun\u0103 Valea Motrului, ,, de la Baia la Strehaia\u201d sau de la Co\u0219u\u0219tea p\u00e2n\u0103 la Jil\u021buri, altfel spus, Mehedin\u021bul istoric al c\u0103rui hotar estic se \u00eentindea pe ambele maluri ale Motrului, p\u00e2n\u0103 dincolo de Bujor\u0103scu. \u00cencerc assfel s\u0103 ies din des \u00eent\u00e2lita abordare de a descrie istoriile \u00een cadrul unei unit\u0103\u021bi administrative curente, precum jude\u021bul sau unitatea teritorial\u0103. Pornesc a dezv\u0103lui trecutul unei zone omogene precum Valea Motrului, \u0219i care \u00een ciuda grani\u021belor administrative vremelnice, create din alte interese dec\u00e2t cele istorice, a r\u0103mas \u0219i va r\u0103m\u00e2ne o nealterat\u0103 vatr\u0103 istoric\u0103. Detaliul din harta al\u0103turat\u0103, editat\u0103 \u00een 1946 de profesorul-cartograf M.D. Moldoveanu, prezint\u0103 localit\u0103\u021bile situate de-a lungul Motrului mijlociu \u0219i hotarul \u00eentre Mehedin\u021biul istoric \u0219i jude\u021bul Gorj, asupra c\u0103rora se \u00eendreapt\u0103 cu prec\u0103dere studiile mele.
\nLa ce v\u0103 a\u0219tepta\u021bi? La toate: istoric al \u00eemp\u0103r\u021birilor admininistrative, \u0219coal\u0103 \u0219i biseric\u0103, legende, toponime, atest\u0103ri documentare, cultur\u0103, drumuri \u0219i h\u0103r\u021bi, prospec\u021biuni geologice, monumente, eroi, presa vremii, \u021b\u0103rani, boieri, personalit\u0103\u021bi, \u00eent\u00e2mpl\u0103ri hazlii \u0219i multe altele.
\nDac\u0103 la acestea se refer\u0103 istoriile, s\u0103 vedem ce-i cu…samarul. S\u0103 ne reamintim legenda prezentat\u0103 de \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul Nicolae I. Popescu-Samarine\u0219ti \u00een monografia comunei Samarine\u0219ti ce era format\u0103 pe atunci din satele Samarine\u0219ti, Valea-Bisericii \u0219i Valea-Poienii ( Popescu-Samarine\u0219ti (Nicolae I.), ,,Samarine\u0219ti-Mehedin\u021bi\u201d, monografie, Turnu Severin, editura Datina 1936). \u00cen vremuri \u00eendep\u0103rtate veneau negustori rom\u00e2ni din Macedonia, ,,de prin Sanmarina\u201d, c\u0103l\u0103ri pe cat\u00e2ri purt\u0103tori de samare (\u0219ei de lemn) ce aduceau spre v\u00e2nzare diverse m\u0103rfuri. Pe vremea lui Constantin Br\u00e2ncoveanu, continu\u0103 autorul pomenit, se poveste\u0219te c\u0103 se prip\u0103\u0219ise \u00een sat un arom\u00e2n cu o mic\u0103 pr\u0103v\u0103lioar\u0103 de m\u0103run\u021bi\u0219uri ce le vindea locuitorilor din zon\u0103, ca negustor ambulant. \u00ce\u0219i construise cas\u0103 la Samarine\u0219ti unde g\u0103zduia \u0219i al\u021bi macedoneni ce cutreierau \u021bara ca \u0219i el. De la statornicia acestui ,,turc\u201d, cum era numit de localnici, \u0219i-ar purta numele Samarine\u0219tii: pe de-o parte pentru c\u0103 primul desc\u0103lec\u0103tor era din Sanmarina, iar pe de alt\u0103 parte pentru c\u0103 to\u021bi negustorii, ca \u0219i el, c\u0103l\u0103toreau pe cat\u00e2ri cu samare.
\nFac o interven\u021bie spre a corecta faptul c\u0103 oiconimul ,,Samarine\u0219ti\u201d ar data de pe vremea lui Constantin Br\u00e2ncoveanu, care a domnit \u00eentre anii 1688-1714, \u00een realitate prima men\u021biune fiind mai devreme, a\u0219a dup\u0103 cum voi ar\u0103ta c\u00e2nd voi detalia atest\u0103rile documentare. Deci arom\u00e2nii se ,,prip\u0103\u0219iser\u0103\u201d pe aceste locuri cu mult \u00eenaintea domniei lui Br\u00e2ncoveanu.
\nTot dup\u0103 Nicolae I. Popescu-Samarine\u0219ti mai exist\u0103 \u0219i o alt\u0103 varint\u0103 a originii numelui satului legat\u0103 tot de ,,samare\u201d. E vorba de fuga rom\u00e2nilor din fa\u021ba st\u0103p\u00e2nirii otomane, care erau \u00eenso\u021bi\u021bi de cai care purtau samare \u0219i care s-au ascuns \u00eentre dealurile de aici. Dat fiind faptul c\u0103 pe aceste locuri nu se cuno\u0219teau astfel de \u0219ei \u0219i nici me\u0219te\u0219ugari care s\u0103 \u0219tie s\u0103 le fac\u0103, noii veni\u021bi care au \u00eenceput s\u0103 se a\u0219eze definitiv pe aceste meleaguri, au trecut la confec\u021bionarea acestor samare, p\u0103durile de fag din jur oferind materia prim\u0103 necesar\u0103. De la ace\u0219ti meseria\u0219i care construiau samare s-ar fi dat numele satului Samarine\u0219ti. \u0218i acest lucru ar putea fii adev\u0103rat av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 fagii \u0219i stejarii acopereau \u00een mare parte aceste dealuri, a\u0219ezarea \u00eens\u0103\u0219i fiind localizat\u0103 pe deal, \u00eentre p\u0103duri.
\n\u00cenv\u0103\u021b\u0103torul N.I.Popescu-Samarine\u0219ti afirma c\u0103 ambele variante pot s\u0103 fie adev\u0103rate dar ,,r\u0103m\u00e2ne ca \u0219tiin\u021ba toponimiei s\u0103-\u0219i spun\u0103 cuv\u00e2ntul autorizat\u201d.
\nA\u0219a c\u0103 am purces a studia ,,\u0219tiin\u021ba toponimiei\u201d, ajung\u00e2nd la certitudinea c\u0103 numele satului Samarine\u0219ti \u00ee\u0219i are originea \u00een toponimul Samarina, mai vechiul Sanmarina, a\u0219a dup\u0103 cum voi ar\u0103ta \u00een viitoarea postare. Ne stau la dispozi\u021bie scrieri ale istoricilor, dar \u0219i explica\u021bii ale etimologicilor.
\nAm \u00eemprumutat, totu\u0219i, ,,samarul\u201d \u00een denumirea demersului meu, av\u00e2nd \u00een vedere multitudinea \u00eentrebuin\u021b\u0103rilor acestuia de-a lungul vremurilor. A c\u0103rat toate cele trebuincioase ciobanilor \u00een lunga lor transhuman\u021b\u0103 sau a fost \u00eendesat cu m\u0103rfurile negustorilor. M\u0103garii sau caii purt\u00e2nd samare au b\u0103tut lumea \u00een lung \u0219i-n lat p\u0103trunz\u00e2nd \u00een cele mai \u00eendep\u0103rtate coclauri. \u00cenainte de apari\u021bia c\u0103ii-ferate c\u0103r\u0103v\u0103n\u0103ritul a constituit principala modalitate de nego\u021b. Ce era un c\u0103r\u0103n\u0103var? Ni-l descrie C. R\u0103dulescu-Motru \u00een prelegerea ,,\u00censu\u0219irile suflete\u0219ti ale popula\u021biei \u00een viea\u021ba economic\u0103\u201d \u021binut\u0103 la Ia\u0219i in 1937: ,,era omul cel mai curajos, care \u00een ciuda nesiguran\u021belor \u0219i a amenin\u021b\u0103rilor, cutreiera toate provinciile \u00eenarmat p\u00e2n\u0103 \u00een din\u021bi, cu desagii plini de aur \u0219i cu caravanele \u00eencovoiate sub greutatea m\u0103rfurilor scumpe\u201d. Iar Anastase N. H\u00e2ciu \u00een lucrarea ,,Arom\u00e2nii…\u201d ap\u0103rut\u0103 la Ia\u0219i \u00een 1936 ne descrie samarineanul (locuitor al Samarinei) ca ,,bun meseria\u0219, \u021bes\u0103tor sau croitor, clopotar, argintar,comerciant, chirigiu\u201d. Istorioara lui N. Popescu-Samarine\u0219ti care sugereaz\u0103 c\u0103 primii veni\u021bi \u0219i statornici\u021bi aici definitiv (adic\u0103 la Samarine\u0219ti) ,,f\u0103ceau samare din lemn de fag\u201d este \u00eent\u0103rit\u0103 de Anastase N. H\u00e2ciu, tot \u00een scrierea amintit\u0103, care care dest\u0103inue c\u0103 samarineanul ,,lucreaz\u0103 samare, t\u0103b\u0103ce\u0219te piei, ciople\u0219te vase de buc\u0103t\u0103rie, este iconar, etc.\u201d
\nC\u0103 arom\u00e2nii din Epir (acolo unde este situat\u0103 Samarina), negustori \u0219i totodat\u0103 buni meseria\u0219i, (a\u0219a dup\u0103 cum ne arat\u0103 H\u00e2ciu) au ajuns \u0219i pe meleagurile noastre nu \u00eencape \u00eendoial\u0103. Scrie Pericle Papahagi \u00een ,,Numiri etnice la arom\u00e2ni\u201d (Bucure\u0219ti, Conferin\u021ba Academiei Rom\u00e2ne din 16 octombrie 1925) : ,,… vom ar\u0103ta drumul urmat de ace\u0219ti c\u0103r\u0103v\u0103nari din Epir p\u00e2n\u0103 la Rusciuc, Cladova sau alte porturi dun\u0103rene… ca s\u0103 treac\u0103 Dun\u0103rea-n Principatele Rom\u00e2ne\u0219ti, unde dup\u0103 ce le str\u0103b\u0103teau \u00een lung \u0219i \u00een lat, \u00eent\u00e2lnind pe \u00eenstr\u0103ina\u021bii Epirului (adic\u0103 acei care deja se a\u0219ezaser\u0103 \u00een satele rom\u00e2ne\u0219ti precum Samarine\u0219tiul, completez eu) \u00eencredin\u021b\u00e2ndu-le amaneturile de acas\u0103 \u0219i dup\u0103 ce se \u00eenc\u0103rcau cu darurile \u0219i ajutoarele b\u0103ne\u0219ti ale acetora pentru ai casei (…) o pornesc din nou spre Dun\u0103re \u0219i apucau iar\u0103\u0219i drumul lor, uneori plin de primejdii\u201d spre Epir.
\nConcluzion\u00e2nd, c\u0103r\u0103v\u0103narii (chirigii) cu samarele lor \u0219i-au purtat cu ei istoria l\u0103s\u00e2nd urme \u0219i povestiri care ne ajut\u0103 acum s\u0103 \u00een\u021belegem rostul nostru.<\/p>\n